Portet Familiar

duminică, 21 iunie 2015

Ecoul

de Florin Iordăchescu

Cine prin păduri se-ascunde?
E ecoul?El răspunde
repetînd vorbele mele!
-El e!El e!

-Spune,dacă tu ai cuvinte
ce se-ntîmplă înainte
de-a începe o furtună?
-Tună!Tună!

-Spune,dacă ştii tu oare:
ţărănimea muncitoare
ce lucrează-n primăvară?
-Ară!Ară!

-Hei ecoule!Ia ghici:
cînd a mai trecut pe-aici
grupa mea de pionieri?
-Ieri!Ieri!

Hei,prietene ecou!
Cînd putem veni din nou
prin pădurile de brazi?
-Azi!Azi!

miercuri, 17 iunie 2015

ŞARITA UITUCA

NINA CASSIAN

Pe un scaun şade
Şarita
uituca.
Unghiile-şi roade
Şarita
uituca:
-Unde mi-s ciorapii?Am uitat.
(Parcă-aseară i-am zvîrlit sub pat.)
Şi cordonul unde unde mi-i acu?
L-oi fi pus cumva-n dulap,sau nu?
Unde mi-i penarul?N-am habar.
Iar compasul,ia-l de unde nu-i!
L-oi fi pus cumva-n cutia lui!
Dar Geografia?Vai de mine,
că mă fac la şcoală de ruşine!
Am uitat atlasul undeva.
Vai de mine, unde-i guma mea?
Nu mai ştiu ce lecţii-am de făcut,
pentru mâine-orarul l-am pierdut!!

sâmbătă, 13 iunie 2015

- MINCIUNA POEZIE -

de NINA CASSIAN

-Ieri mergeam pe stradă,cînd,deodată,
ce să vezi?Un crocodil se-arată.
Vine către mine,verde,mare,
cu opt sute treizeci de picioare
"Ia te rog -i-am spus-să nu-mi caţi price,
că pe dată te strivesc,amice!"
El s-a speriat îngrozitor
şi-şi aduse-un lup într-ajutor.
Nu era un lup cum o vezi oriunde.
Avea şase cozi şi-un corn în frunte.
"Poţi să ai şapte cozi,şi zece
-i-am strigat -că tot mă lasă rece!"
Şi-am răcnit o dată:"Ohoho!"
şi-au tulit-o care încotro.

Nu-i nimica.Spune cîte-i vrea,
Că tot nu te crede nimenea.
Dar cînd iei un 2-atuncea-mi pasă
dacă spui c-ai luat un 8,acasă.
Aia e minciuna cea mai mare,
că o poate crede fiecare.

Domnişioara de smântână

de NINA CASSIAN

Domnişioara de smîntînă
nu e chiar aşa de bătrînă.
Nouă ani să aibă.Poate
nouă ani şi jumătate.
Şi-i un fel de neam,pe scurt,
cu prinţesa de iaurt.

O zorea cu fusta-albastră,
cea mai -naltă floare-n glastră,
băgă capul pe fereastră:
"Unde-i domnişoaranoastră?"
Un să fie?
Doar se ştie.
Cu oglinda ,nas în nas,
stă de vorbă de vreun ceas:

"Nu-i aşa că sunt frumoasă,
oglinjoara mea?
Am rochiţă de mătase,
oglinjoara mea.
Păr bălai,albaştri ochi,
oglinjoara mea.
Să nu-mi fie de deochi,
oglinjoara mea!"

Domnişoara de smîntînă
orice treabă o amînă.
Nu poate să facă treabă:
cînd se ia mătura-n mână,
mătura din mână-i scapă.
De făraş nu vrea să ştie,
şi nici de bucătărie,
că miroase tare-a ceapă;
iar de teamă că se-nţeapă,
acul nu poate să-l ţie.
"Ah,ah,ah,şi vai,vai vai!
Ah ,mă-nţepi!Şi vai,mă tai!
Nu mai vreau!
Prea e greu!
Of şi au!
Aoleu!
Nu-i aşa c-arăt cam prost,
oglinjoara mea?
Parcă nu sunt cum am fost,
oglinjoara mea.
Buclele mi sau lăsat,
oglinjoara mea.
Prea am mult de învăţat,
oglinjoara mea!
Ah,ah,ah,văleu,văleu,
of-şi interjicţii!
Totul e atît de greu
şi am atît de multe lecţii"!

Domnişoara de smîntînă
nu e chiar aşa de bătrînă,
dar se teme
de-orice vreme.
Foarte rar o vezi pe-afară.
Cînd e timp de primăvară,
adierea-nmireasmată.
Vara,iar,că e prea cald,
tocu-i intră în asfalt.
Toamna,iarăş,ca pe ploaie
buclele să nu se-nmoaie.
Iarna-brr!să nu-i îngheţe
nasul cîrn,o frumuseţe!
Ploaie,soare,nea sau vînt,
toate-s rele-ntr-un cuvînt!

Domnisoara de smîntînă
plînge-ntreaga săptămînă:
"Nu mai pot de oboseală!
Toată ziua merg la şcoală"

Da-ntr-o zi s-a întîmplat
un lucru neaşteptat.
Tot zoreaua cea albastră,
cea mai-naltă floare-n glastră,
vâră capul pe fereastră:
"Unde-i domnişoara noastră?"

Un să fie?
Nu se ştie.
În odaie,iacă,nu-i.
Nici în baie,iacă,nu-i.
Nici oglinda nu-i în cui.
Unde-i?
Iaca-am să vă spui.

Ieri,cam pe la nouă-poate
pe la nouă jumătate,
Domnişoara de smîntînă,
neam apropiat,pe scurt,
cu prinţesa de iaurt,
a luat oglinda-n mînă
şi sau strecurat frumos
într-un vas de sticlă,gros,
şi-a mai aşezat pe el
şi un fel,de şerveţel,
fir de praf să n-o atingă,
să n-o plouă,să n-o ningă
şi să nu-i ceară ceva
niciodată nimenea;
nici la şcolă să nu meargă,
nici la tablă să nu o şteargă,
nci să cînte-n cor şi nici
să n-ajute celor mici;
mamei,nici atît.Să-şi cruţe,
mult gingaşele-i mînuţe,
să-şi privească în oglindă
mutrişoara suferindă,
vorba ceea,să rămînă
Domnişoara de smîntînă.

Dar s-a întîmplat aşa:
mîţa moale şi tărcată
a dat buzna peste ea
şi-a mîncat-o-toată,toată!

...Nu mă credeţi?Nu-i nimic.
Întrebaţi-l pe pisic.

ÎN ŢARA LUI MURĂ-N GURĂ

de NINA CASSIAN

În ţara lui Mură-n gură
totul mi-este pe măsură.
Cînd mă scol de dimineaţă
(nu la şapte ,ci la zece)
vine-o tavă cu dulceaţă
şi-un pahar cu apă rece
şi dulceaţa-mi zice:
-Ia-mă!Şi paharul-mi zice:
-Bea-mă!"Ia-mă,bea-mă"
-uşor de zis!Gura însă s-o deschizi
nu-i deloc aşa uşor:
Ajutoor!Ajutoor!
Linguriţa,grijulie,îmi deschide gura mie.
-Ei,aşa mai merge,zic
dacă mă ajuţi un pic.
Da,e timpul să fac baie.
Apa intră în odaiecu volanele-i albastre:
-Ne-adresăm Domniei Voastre.
Cum doriţi să fiţi spălat?
-Uite-aşa,culcat în pat.
-Cum doriţi să fiţi lăut?
-Uite aşa,în aşternut.
Şi-acum,prosopul cel pufos
se-nclină moale pînă jos:
-Eu să vă frec aş vrea pe spate.
-Nu!vai de mine ,nu se poate!
Întreabă-te şi întreabă-mă:
cum pot să ies din plapumă?
Afară-i frig!În pat e cald.
La urma urmei-nu mă scald!

În ţara lui mură-n gură
caşti o gură cât o şură
şi îndată-ţi pică-n ea
tot ce vrei şi tot ce-ai vrea:
sărmăluţe-n foi de viţă,
cozonac,compot,halviţă,
cârnăciori şi ciulama,murături,etcetera...
Am mâncat de m-am umflat.
Nu-i nimic.O macara
iată că pe sus mă ia
şi m-aşază,după plac,
colo-n umbră-ntr-un hamac.
Uţa,uţa,ce să zic?
Bine-i când nu faci nimic!
Lecţiile stau pe masă.
Dar de lecţii nici că-mi pasă.
Eu mă leagăn în hamac,ele-singure se fac.
-Dragă aritmetică,nu ştiu ce te-mpiedică
să-mi rezolvi vreo cinci probleme.
Eu de fleacuri nu am vreme...
Draga mea gramatică,
nu fi antipatică!
Nu fi,zău,nesuferită,
şi transcrie-ntr-o clipită
exerciţile mele.Vezi că eu n-am timp de ele.
Hai,draga mea istorie,
n-a am chef să am memorie!
Ţine minte tu,mai bine,
cine s-a luptat cu cine,
în ce an şi-n care loc
-eu să-nvăţ n-am timp de loc.
Lecţiile-mi fac pe plac.
Stau şi moţăi în hamac.

În ţara lui Mură-n gură
am prieteni pe măsură.
Vreţi să vi-i prezint cumva?
S-a făcut!Poftiţi încoa!
Ăsta-i Puiu Prinde-Muşte.
Ăsta-i Lică Vreau-Găluşte.
Ăsta-i Mircea Strîmbă-nas.
Ăsta-i Ducu Mielu-gras.
Asta-i Miţa Linge-Friscă.
Ăsta-i Tudor Nu-Se-Mişcă.
Asta-i Sanda Somn-În-Gene.
Şi-ăsta-s eu:Burduf-De Lene.
Toată,toată ziulica,aţi văzut,nu fac nimica.
Şi programul nu se-n carcă.
Astfel,nu e de mirare
că ceva mă-mbie parcă
şi mă trage la culcare.
Ah,mi-e somn de pic!
Şi-apoiprea mult am vorbit cu voi.
Cînd vorbesc mai multişor,
obosesc îngrozitor.
Somnul repede te furăîmi
Ţara lui Mură-i în gură.
Nici n-ai timp să caţi la lună.
Noap..te
bu...nă...